fbpx

Transport gratuit pentru comenzi mai mari de 100 RON.

Urmărește-ne pe

Transport gratuit pentru comenzi mai mari de 100 RON.

Blog

Cum ajung foile, care cândva erau copaci în pădure, să se transforme în cărți pentru bibliotecile noastre?

Întâlnirea lor cu scriitorul, cu traducătorul, cu editura, cu tipografia… Drumul este atât de lung și e atâta muncă în spate! Cum să nu prețuiești cartea? Cum să n-o îngrijești și să n-o păstrezi la loc de cinste?

Vorbim astăzi despre TRADUCĂTORI, pentru că este ziua lor!

Despre traducătorii literari, în special, cei care țes poveștile în limba în care visează, dându-le viață după propriile simțiri.

Îmi permit să spun că o carte are doi creatori scriitorul și traducătorul.

Viața fiecărei cărți stă în mâinile traducătorului și doar el este capabil să citească în sufletul scriitorului fără a-l fi întâlnit vreodată. El este cel care scrijelește fiecare cuvânt, dându-i sens, cel care citește printre rânduri, adulmecându-le și dându-le glas mai apoi.

Traducătorul este voiajorul care poposește mereu pe un alt tărâm. El scrie și rescrie, așterne pagini, le recitește și simte nevoia s-o ia de la capăt, înarmându-se cu răbdare, disciplină, perseverență și… o doză mare de PASIUNE. El este cel care sapă printre cuvinte, dându-le rost și greutate. El este cel care  îmbracă textul literar străin în straie noi, de sărbătoare, aranjându-l cu grijă pentru călătoria spre redacție, iar mai apoi spre tipografie. Și de aici în bibliotecile noastre, cu parfumul îmbietor de carte proaspătă.

Fără traducători nu s-ar mai naște cărți, iar omenirea nu i-ar fi cunoscut pe marii autori ai lumii și am fi fost atât de goi…

I-am invitat la confesiuni pe patru dintre traducătorii cu care lucrăm de foarte mult timp și le mulțumim nespus că au acceptat invitația noastră de a ne spune câteva cuvinte despre ce înseamnă pentru ei A FI TRADUCĂTOR.

„Mi-a plăcut să traduc de când mă știu. Am și acum cărțile de povești și romanele în limba engleză din școala primară, în care sunt subliniate cuvintele necunoscute. Primele cărticele traduse și publicate au fost cărți-în-dar, cu citate, dar adevărata piatră de hotar a fost traducerea romanului de debut al Ceceliei Ahern, apărut în România în urmă cu cincisprezece ani. De atunci am tradus încă vreo zece romane și cam tot pe atâtea cărți de non-ficțiune. De câțiva ani sunt agent literar și traduc multe cărticele pentru copii, mai ales din germană. Mi-am transformat pasiunea în profesie.”

Marilena Iovu

Pentru mine, a traduce nu este o meserie. Meseria mea de bază este alta. Traducerile sunt o pasiune, o dependență, chiar. Am tradus cărți pentru adulți, pentru adolescenți, ficțiune și non-ficțiune, dar în ultimii ani m-am specializat pe cărțile ilustrate pentru copii. După fiecare traducere dificilă – și mai ales la cele cu încărcătură emoțională, cum sunt cele despre Holocaust, de exemplu, sau cele despre iubirea de sine – fie din limba germană, fie din engleză, îmi spun că nu mai iau alta, și apoi mă trezesc că am zis ”da” uneia noi și am acceptat o nouă provocare. Satisfacțiile sunt enorme: de la descoperirea unei cărți deosebite înaintea tuturor, la faptul că eu sunt aceea care o redă în limba română și până la cuvintele frumoase pe care le primesc uneori de la cititorii care îmi recunosc numele pe carte. Recent am aniversat 100 de cărți traduse și, cum presimt că nu mă voi opri prea curând, sper să aniversez și mai mult de atât.
La mulți ani tuturor traducătorilor de pretutindeni!

Laura Frunză

„Relația mea cu traducerile a început prin facultate. Le-am încercat atunci pe toate, traduceri scrise și interpretariat, simultane ori consecutive, traduceri de specialitate sau nu. Dintre toate, cel mai mult mi-au plăcut traducerile literare, m-a cucerit felul în care ți se dezvăluie un text atunci când încerci să-l traduci, profunzimile lui și nuanțele neașteptate, nenumăratele moduri în care îl poți reda tu, ca traducător. Simțeam cu adevărat o forță creatoare când rescriam în altă limbă un text literar – poate de aceea m-am și apucat de scris mai târziu. 🙂

Acum jobul meu este altul, de profesor, îi învăț pe alții să iubească limba germană. Însă mi-am păstrat dragostea pentru traduceri până azi, când mai traduc uneori, de plăcere, cărți care mi se lipesc de suflet.”

Mara Wagner

„Pentru mine, a fi traducător înseamnă a avea acces, prin fiecare carte tradusă, la o lume complet nouă în care trebuie să pășești nu ca un simplu vizitator, ci înarmat cu niște instrumente care te vor ajuta să o descrii cât mai bine cititorului: inspirație, creativitate, răbdare, bagaj de cunoștințe, capacitate de efort prelungit, răbdare din nou, inspirație din nou :), curiozitate și plăcerea de a dezlega „rebusuri”. Am tradus prima carte acum vreo 8 ani, după ce lucrasem deja în câteva departamente de editură și fusesem, pe rând, om de marketing, redactor, project manager. Era, de fapt, o jumătate de carte – mai precis, jumătate dintr-un dicționar de sociologie. Sărind din definiție în definiție, mă gândeam ce fain ar fi să traduc beletristică, pentru că acolo trebuie să dai glas unor personaje, să le intuiești tonul vocii și să derulezi, pe ecranul minții, un film care să respecte cât mai fidel indicațiile scriitorului-regizor, dar în același timp să „sune” cât mai bine pentru publicul care-l va viziona. Primul „lungmetraj” mai serios a venit chiar de la editura Corint – o carte voluminoasă și foarte frumoasă, adresată copiilor pasionați de povești cu elemente fantasy: Misterul din Hanul Pungașilor. Lucrând la ea, mi-am dat seama că nu mă voi putea despărți niciodată de meseria de traducător.”

Cătălin Georgescu

„Cred că cea mai grea misiune a unui traducător este contestarea celebrei expresii Traduttore, Traditore! Mai importante decât redarea cu exactitate a textului sunt dibuirea stilului scriitorului și folosirea expresiilor care redau culoarea și conținutul acestui stil. Eu unul am început prin 1980 cu traducerea unor poezii în revistele culturale de atunci: România Literară, Contemporanul, Luceafărul, Tomis. Cred că poeziile sunt cel mai greu de tradus și am început cu greul pentru că acest lucru te mobilizează cel mai bine și-ți folosește cel mai intens resursele și talentul. Am trecut apoi la Mary Shelley, Frankenstein, care a fost, să zic așa, piatra de încercare, iar de aici la alte peste o sută de titluri de la cărți pentru copii și tineret, la lucrări științifice.

A traduce nu este un lucru ușor și implică mult mai mult decât simpla transpunere a unor cuvinte dintr-o limbă într-alta. Unui traducător i se cere nu numai cunoașterea limbii și a secretelor ei, ci, în aceeași măsură, cultură generală și cunoașterea în profunzime a topicii. Și chiar și atunci apar probleme inerente specifice limbii care pot duce la interpretări diferite și la multe greșeli crase, care-l pot transforma într-un… traditore!

Într-un cuvânt, un bun traducător este în primul rând un bun scriitor.”

Sorin Petrescu

Astăzi este ZIUA INTERNAȚIONALĂ A TRADUCĂTORILOR. Câtă mulțumire că există o astfel de zi, că le putem mulțumi celor care dau naștere cărților! Da, fără ei nu s-ar mai naște cărți, iar omenirea nu i-ar fi cunoscut pe marii autori ai lumii.

Vorbim astăzi despre traducătorii literari, în special, cei care țes poveștile în limba în care visează.

Viața fiecărei cărți stă în mâinile traducătorului și doar el este capabil să citească în sufletul scriitorului fără a-l fi întâlnit vreodată. El este cel care scrijelește fiecare cuvânt, dându-i sens, cel care citește printre rânduri, adulmecându-le și dându-le glas mai apoi.

LA MULȚI ANI, DRAGI TRADUCĂTORI!

Lasă un răspuns